 |
Newsletter nr. 19 - octombrie 2009 |
|
|
|
|
|
 |
|
PRIETENI DE VALOARE - Interviu Cristian Georgescu |
|
|
 |
|
|
|
 |
|
 |
|
|
Educatia tinerilor este un subiect de maxim interes, chiar si in vremuri de restriste economica, daca este sa ne luam dupa articolele aparute in presa. Astfel ca luna aceasta l-am invitat pe Cristian Georgescu, Conferentiar universitar la Facultatea de Stiinte Economice a Universitatii Dunarea de Jos din Galati si seful catedrei de Contabilitate si Informatica Economica pentru a ne raspunde la cateva intrebari legate de ultimul top al universitatilor, pregatirea studentilor si modul in care este vazuta de catre mediul universitar.
1. In topul Capital al universitatilor, printre primele 5 universitati se afla o singura institutie din Bucuresti, restul fiind din provincie. Care credeti ca sunt motivele pentru care a avut loc aceasta schimbare in contextul in care pana acum universitatile din Bucuresti erau considerate ca fiind cele mai bune?
Inteleg ca surpriza vine din raportarea la notorietatea universitatilor din Bucuresti. Pot totusi sa remarc faptul ca topul Capital a fost realizat prin intervievarea angajatorilor in timp ce intr-un top mai vechi
(http://www.ad-astra.ro/universitati/universities.php), realizat pe baza articolelor stiintifice publicate de personalul universitatii in reviste stiintifice, recunoscute pe plan international, sunt doua universitati bucurestene in primele 5 locuri. Trecand peste relativismul unor astfel de clasificari putem sa tragem o concluzie partiala:
|
|
|
|
|
|
preferintele angajatorilor tin cont, probabil, de calitatea output-ului si mai putin de calitatea mediului care l-a produs.
2. In acelasi top intre primele locuri se afla si facultati particulare. Care credeti ca sunt avantajele unei facultati particulare in comparatie cu una de stat?
Pot face, din nou, o presupunere pentru ca din punct de vedere institutional si legal nu exista o diferenta intre universitatile particulare si cele de stat. Plecand de la presupunerea ca, din considerente ce tin de organizarea interna, un program ceva mai lejer al studentilor universitatilor particulare le permite acestora sa se angajeze inca din timpul facultatii acumuland in acest fel o pregatire personalizata specifica domeniului de activitate.
3. De foarte multa vreme angajatorii din Romania critica modul in care studentii sunt pregatiti in facultati. Multi spun ca ceea ce se preda in cadrul cursurilor nu are legatura cu cerintele pietei muncii. Care este perspectiva mediului universitar fata de aceste afirmatii? Ce pasi pot lua universitatile pentru a pregati mai bine studentii?
In acest caz este vorba de compromisul care trebuie realizat intre interesul angajatorului si al angajatului. Universitatile considera ca e mult mai sigur sa ofere studentului o pregatire generala neriscand introducerea unor programe de studii ultraspecializate. De cealalta parte angajatorul isi doreste un absolvent care sa fie extrem de productiv pe segmentul sau de activitate. Aceasta productivitate crescuta se obtine printr-o superspecializare fapt care limiteaza variantele absolventului de a alege intre angajatori cu segmente de activitate diferite. Cred ca acest risc trebuie "cumparat" de angajator prin recrutarea, sprijinirea si indrumarea studentului, potential angajat. Prin colaborarea dintre angajator si viitorul angajat acesta din urma va putea decide intensitatea pregatirii la anumite discipline din curricula generala oferita de facultati sau intre activitati extracurriculare.
4. Una din propunerile care a fost vehiculata vizavi de mediul universitar a fost aceea a unei diminuari drastice a numarului universitatilor si institutelor de cercetare publice. In locul lor urmand sa fie create universitati metropolitane si regionale. Considerati aceasta solutie ca fiind una capabila sa creasca nivelul de calitate al profesorilor, studentilor si curriculei?
Piata muncii ar trebui sa regleze aceasta situatie dar exista multe interese personale care altereaza mecanismul de autoreglare. In principiu, orice miscare in piata ar trebui sa duca la repozitionari pe un alt palier de calitate. Daca admitem ca putem imbunatatii administrativ curricula si in consecinta pregatirea studentilor, calitatea actului didactic si adaptabilitatea sa nu se pot realiza decat prin marirea interesului corpului profesoral catre realitatea mediului economic.
5. Multe din universitatile din afara utilizeaza intens marketingul educational pentru a atrage investitii si studenti. Cat de mare este interesul universitatilor romanesti fata de acest subiect? Implementeaza actiuni de promovare sau se bazeaza in continuare doar pe statutul si imaginea castigate de-alungul anilor?
Din pacate, promovarea universitatilor catre studenti sau mediul de afaceri lipseste sau daca este facuta este lipsita de profesionalism. Exceptia regretabila a acestei stari de fapt o constituie promovare produsului de baza numit diploma. Cred ca ar fi necesara promovarea diferentiata pentru studenti, angajatori si parteneri evidentiind corespunzator curricula, potentialul didactic si capacitatea de cercetare. Scoala se face academic dar trebuie condusa ca o afacere.
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
 |
|
 |
|
|
|
|
| RECOMANDA |
|
| Recomanda acest newsletter prietenilor tai |
| • Recomanda |
|
| ABONARE |
|
| Daca ai primit acest newsletter de la un prieten si vrei sa te abonezi: |
| • Abonare |
|
| CONTACT |
|
Str. Dogarilor, nr. 12, Sector 2, Bucuresti
Tel: +40-21-318 89 27 / 318 89 28
Fax: +40-21-318 89 29 |
|
|
|
